ALBĂSTRIU

ALBĂSTRÍU, -ÍE, albăstrii, adj. Care bate în albastru; albăstrui. (Substantivat, n.) Culoare care bate în albastru. – Albastru + suf. -iu.ALBĂSTRÍU, -ÍE, albăstrii, adj. Care bate în albastru. (Substantivat, n.) Culoare care bate în albastru. – Din albastru²

+ suf. -iu.ALBĂSTRÍU adj. v. albăstrui.albăstríu adj. m., f. albăstríe; pl. m. și f. albăstríiALBĂSTRÍU ~íe (~íi) Care bate în albastru. /albastru

+ suf. ~iualbăstrúĭ (vest) și -íŭ (est) adj. Cam albastru.