Povești și poezii

Peisaj

Peisaj
Rate this post

Au început să mişune, poznaşe,

Pentru şoferi grăbiţi, mineri sau clerici,

Indicatoare noi, în vechi oraşe:

«Atenţie sporită! Trec biserici!»

Cu lanţ încinse, trase c-o tânjală,

Alunecă, melci paşnici, pe butuci

Şi sfinţii nevrozaţi, pe tencuială,

Îşi fac cu limba nevăzute cruci.

În faţa lor, se cască o distanţă

Imensă, presărată cu nevoi,

Când secole-am trăit în transhumanţă

Acum plimbăm biserici: n-avem oi!

Şi ca un miel, care-a rămas de turmă,

Clopotniţa dispare fără urmă.

Related Posts