Peste firea mută doarme
Cerul plin de stele.
Patru plopi ascund în umbră
Casa dragei mele.
Dar mi-a fost pesemne calea
De-un duşman ursită:
Am găsit lumina stinsă,
Uşa zăvorâtă…
De trei nopţi aceeaşi cale
Bate călătorul.
Cine n-are dor pe vale
Nu-mi cunoaşte dorul.
Gânduri triste, mâne sară
Viu în ciuda voastră, —
Şi de-o fi zăvor la uşă
Intru pe fereastră!
În drum
