Dor de tata…

Print Friendly, PDF & Email

Când sunt copii noştri mici

Noi pentru ei suntem TĂTICI

Ce gingaş e, şi sună bine

TĂTICULE, mi-e dor de tine!

Dar cresc, nu le mai eşti pe plac

Din TATA tu devii BABAC

Şi vorba sună trist şi gol

BABACULE, mai dă-mi un pol!

Dar viaţa e un foc de paie

Şi vrei nu vrei, ajungi TATAIE

Iar vorba ta, în râs e luată

TATAIE, ia mai las-o baltă!

Şi-n anii care-ţi mai rămân

Te vor numi doar ĂL BĂTRÂN

Ţi vorba lor te năuceşte

BĂTRÂNE, ce-ţi mai trebuieşte?

Copile, tu să ai ştiinţă

Am fost un tată cu credinţă

Şi din puţin, de-a fost să fie

Eu am răbdat, şi ţi-am dat ţie

Dar fă-mi, te rog, o bucurie

La cimitir, de vii la mine

Să-mi zici ca în copilărie

TĂTICULE, mi-e dor de tine!

Când sunt copii noştri mici

Noi pentru ei suntem TĂTICI

Ce gingaş e, şi sună bine

TĂTICULE, mi-e dor de tine!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *