Bate întotdeauna alt clopot,
genunchii mei stau în altă biserică
şi-n altă vreme.
Peste mine doarme alt înger.
Eu mă ridic de sub aripa lui şi spun:
– Du-te, du-te, nu vezi că eşti altul?
El îmi răspunde:
– Lasă-mă, mai lasă-mă puţin,
mi-e foarte somn,
mai lasă-mă puţin…
De ce te uiţi, că eşti şi tu altul!