Coada ca o furculiță,
Roșioară sub bărbiță,
Toamna plec de-aici din țară,
Primăvara mă-ntorc iară.
Lângă voi stau fără frică,
Și mă cheamă……
(Rândunică)
Cine primăvara vine
De pe meleaguri străine.
Are coada furculiţă
Şi-şi clădeşte odăiţă
Sub o streaşină de casă
Nimeni să nu o vază?
(Rândunica)
Coada-i ca o furculiţă
Roşie e-a sa bărbiţă.
Vine când se încălzeşte
Primăvara ea vesteşte!
(Rândunica)
Un cuib şi-a însăilat
Sub streaşină la noi,
Departe de primejdii,
De vânturi şi de ploi.
Spre toamnă-şi lasă cuibul,
În ţări mai calde zboară.
Va reveni acasă
Abia la primăvară.
Privesc prin geam şi văd
Pe ram o păsărică,
S-a reîntors la cuib
Micuţa…
(Rândunică)
