ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalık.
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Tc. zorbalik.
zurbal’âc (înv., pop.) s. n., pl. zurbal’âcuri
ZURBALÂC s. v. răscoală, răsculare, răzme-riță, răzvrătire, rebeliune, revoltă.
zurbalâc s. n., pl. zurbalâcuri