ZORNĂIÁLĂ, zornăieli, s. f. Zornăit, zornăitură, zornet. – Zornăi + suf. -eală.
ZORNĂIÁLĂ, zornăieli, s. f. Zornăit. – Din zornăi + suf. -eală.
zornăiálă s. f., g.-d. art. zornăiélii; pl. zornăiéli
ZORNĂIÁLĂ s. zăngăneală, zăngănire, zăngănit, zornăit, zornăitură, zuruială, zuruit, zuruitură. (~ de lanțuri.)
zornăiálă s. f., g.-d. art. zornăiélii; pl. zornăiéli