UPANIȘÁDE s.f.pl. (Liv.) Cărți sacre postvedice ale mișcării filozofice și ascetice dezvoltate în India în primul mileniu î.e.n. (800-500). [Sg. upanișadă. / cf. engl. upanishad cuv. indian, cu semnificația „doctrină secretă”].
UPANIȘÁDE s. f. pl. cărți sacre postvedice ale mișcării filozofice și ascetice dezvoltate în India în primul mileniu a. Chr. (între anii 800 și 500). ( engl. Upanishad)