TRĂNCĂNEALĂ, trăncăneli, s. f. Acțiunea de a trăncăni și rezultatul ei; vorbărie, sporovăială, flecăreală. ♦ Zgomot de glasuri produs de cei care trăncănesc. – Trăncăni + suf. -eală.
TRĂNCĂNEÁLĂ s. v. flecăreală.
trăncăneálă s. f., g.-d. art. trăncănélii; pl. trăncănéli
TRĂNCĂNEÁLĂ ~éli f. 1) v. A TRĂNCĂNI. 2) Zgomot produs de persoane care trăncănesc. /a trăncăni + suf. ~eală