SÚDIC, -Ă, sudici, -ce, adj. De sud, de la sud, spre sud; meridional. – Sud + suf. -ic.
SÚDIC, -Ă adj. De (la) sud; spre sud; meridional. [ sud + -ic].
SÚDIC, -Ă adj. de (la) sud; spre sud; meridional. ( sud + -ic)
SÚDIC adj. (GEOGR.) 1. v. austral. 2. meridional, (înv.) meridionalicesc. (Regiunile ~.)
Sudic ≠ boreal, nordic, septentrional
súdic adj. m., pl. súdici; f. sg. súdică, pl. súdice
SÚDIC ~că (~ci, ~ce) (în opoziție cu nordic) 1) Care este situat la sud față de un punct de referință; de sud; meridional. 2) Care vine de la sud sau este îndreptat spre sud. Direcție ~că. 3) Care ține de regiunile de sud; meridional. Țări ~ce. 4) și substantival (despre persoane) Care este originar de la sud, locuiește la sud sau are trăsături specifice locuitorilor sudului. /sud + suf. ~ic