STORNÁRE, stornări, s. f. Acțiunea de a storna și rezultatul ei; storno. – V. storna.
STORNÁRE s.f. Acțiunea de a storna și rezultatul ei. [ storna].
STORNÁRE s. (EC.) storno.
stornáre s. f., g.-d. art. stornării; pl. stornări
STORNÁ, stornez, vb. I. Tranz. A rectifica o înregistrare contabilă greșit făcută în cartea sau în jurnalul de contabilitate al unei întreprinderi, prin adăugarea sau scăderea unei sume echivalente cu cea greșită. – Din it. stornare.
A STORNÁ ~éz tranz. (înregistrări contabile greșite) A face să fie corect prin anumite rectificări. /it. stornare
STORNÁ vb. I. tr. A rectifica o înregistrare greșit făcută în jurnalul de contabilitate, introducând-o în rubrica ei corectă. [ it. stornare].
STORNÁ vb. tr. a rectifica o înregistrare greșit în jurnalul de contabilitate, introducând-o în rubrica ei corectă. ( it. stornare)
storná vb., ind. prez. 1 sg. stornéz, 3 sg. și pl. storneáză