SÁBUR s. n. Substanță solidă cu miros plăcut și cu gust amar, extrasă din frunzele unor specii de aloe, întrebuințată în farmacie. – Din tc. sabur, sabir.
SABÚR n. Substanță solidă cu miros plăcut și gust amar, extrasă din frunzele unor specii de aloe, întrebuințată în medicină. /turc. sabur
SÁBUR s. v. aloe.
sabúr s. m. – Aloe. – Var. înv. sabri. Tc. (arab.) sabr (Șeineanu, II, 303; Lokotsch 1745), cf. cuman. sabur, per. sabor, ngr. σαμπούρι, rus. sabur și REW 7478b.
sábur s. n.