RUTÍL s. n. Oxid natural de titan, cristalizat sub formă de cristale prismatice de culoare galben-deschis sau brună-roșcată, care se întâlnește mai ales în rocile metamorfice sau în aluviuni. – Din fr. rutile.
RUTÍL s.n. Bioxid natural de titan. [ fr. rutile].
RUTÍL s. n. bioxid natural de titan. ( fr. rutile)
rutíl s. n.