REPARÁȚIE, reparații, s. f. 1. Ansamblu de operații efectuate asupra unui lucru stricat, uzat, defectat, pentru a-l menține sau a-l readuce în starea normală de funcționare. ◊ Reparații capitale = înlocuirea sau refacerea completă a unor elemente principale ale utilajelor, agregatelor, clădirilor etc., Fig. supunerea organismului unor analize și tratamente generale în vederea restabilirii sănătății. 2. (Jur.) Acoperire a unui prejudiciu de către persoana răspunzătoare de pricinuirea lui, despăgubire a unei pagube. ♦ Fig. Satisfacție pentru o ofensă. [Var.: reparațiúne s. f.] – Din fr. réparation, lat. reparatio, -onis, germ. Reparation.REPARÁȚIE s.f. 1. Procesul prin care se îndepărtează defectele unui lucru, ale unei piese. 2. (Fig.) Satisfacție, despăgubire acordată cuiva pentru o ofensă, pentru o pagubă. [Gen. -iei, var. reparațiune s.f. / fr. réparation, cf. lat. reparatio
].REPARÁȚIE s. f. 1. proces prin care se îndepărtează defectele unui lucru, ale unei piese; reparare. 2. (fig.) satisfacție, despăgubire acordată cuiva pentru o ofensă. ( fr. réparation, lat. reparatio, germ. Reparation)REPARÁȚIE s. 1. v. depanare. 2. refacere, reparare, reparat, (pop.) dregere, dres, (înv. și reg.) meremet, meremetiseală, meremetisire, (reg.) răpăluit, (prin Munt.) prefai, (înv.) meremetisit. (~ casei.) 3. v. despăgubire.reparáție s. f. (sil. -ți-e), art. reparáția (sil. -ți-a), g.-d. art. reparáției; pl. reparáții, art. reparáțiile (sil. -ți-i-)REPARÁȚIE ~i f. 1) v. A REPARA. 2) Complex de lucrări pentru readucerea în stare normală a unui obiect (clădire, sistem tehnic etc.). ~a unei case. 3) jur. Compensare a unei pagube; despăgubire. ~i de război. [G.-D. reparației; Sil. -ți-e] /fr. réparation, lat. reparatio, ~onis, germ. Reparation