RECURBARE

RECURBARE

RECURBARE

RECURBÁRE, recurbări, s. f. Acțiunea de a recurba și rezultatul ei. – V. recurba.
RECURBÁRE s.f. Acțiunea de a recurba și rezultatul ei. [ recurba].
RECURBÁ, recurbez, vb. I. Tranz. A curba, a îndoi din nou. – Din fr. recourber.
RECURBÁ vb. I. tr. A curba din nou, a încovoia, a îndoi. [ fr. recourber].
RECURBÁ vb. tr. a îndoi un obiect, a încovoia, a curba. ( fr. recourber)
RECURBÁ vb. v. arcui, curba, încovoia, îndoi.
recurbá vb., ind. prez. 1 sg. recurbéz, 3 sg. și pl. recurbeáză