PUNGĂLÍT, -Ă, pungăliți, -te, adj. (Pop.) Prost cusut. – V. pungăli.pungălít, pungălítă, adj. 1. (pop.) prost cusut, cusut de mântuială; punguit, pungălit. 2. (reg.; în forma: punghilit) care lucrează cu migală; punghinit, mocoșit.pungălít adj. m., pl. pungălíti; f. sg. pungălítă, pl. pungălítePUNGĂLÍ, pungălesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A coase de mântuială, prost, cu împunsături neregulate. – Din pungă.
pungălí, pungălésc, vb. IV 1. (pop.) a coase prost, de mântuială. 2. (reg.; în forma: punghili) a migăli, a mocoși.pungălí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pungălésc, imperf. 3 sg. pungăleá; conj. prez. 3 sg. și pl. pungăleáscă