PROFANÁT, -Ă, profanați, -te, adj. (Despre lucruri considerate sacre) Tratat fără respectul cuvenit; batjocorit, dezonorat, necinstit. – V. profana.
PROFANÁT adj. pângărit, spurcat, (rar) prihănit, (fig.) întinat, mânjit, murdărit, pătat. (Lucruri sfinte ~.)
PROFANÁT adj. v. compromis, dezonorat, discreditat, necinstit, terfelit.
profanát adj. m., pl. profanáți; f. sg. profanátă, pl. profanáte
PROFANÁ, profanez, vb. I. Tranz. A trata fără respectul cuvenit lucruri considerate sfinte, a pângări; p. ext. a batjocori, a necinsti, a terfeli. – Din fr. profaner, lat. profanare.
A PROFANÁ ~éz tranz. (lucruri sau ființe sacre) A supune unei batjocuri, unui sacrilegiu; a pângări; a huli. /fr. profaner, lat. profanare
PROFANÁ vb. I. tr. A pângări; (p. ext.) a necinsti. [ fr. profaner, cf. lat. profanare].
PROFANÁ vb. tr. a pângări; (p. ext.) a necinsti. ( fr. profaner, lat. profanare)
PROFANÁ vb. 1. a batjocori, a necinsti, a pângări, a spurca, a viola, (înv. și pop.) a prihăni. (A ~ un loc considerat sfânt.) 2. v. pângări.
PROFANÁ vb. v. batjocori, compromite, dezonora, necinsti, terfeli.
profaná vb., ind. prez. 1 sg. profanéz, 3 sg. și pl. profaneáză