PLACARDÁ, placardez, vb. I. Tranz. (Rar) A pune o placardă. – Din fr. placarder.
PLACARDÁ vb. I. tr. (Rar) A afișa, a pune o placardă. [ fr. placarder].
PLACARDÁ vb. tr. a afișa, a pune o placardă. ( fr. placarder)
PLACARDÁ vb. v. afișa.
placardá vb., ind. prez. 1 sg. placardéz, 3 sg. și pl. placardeáză
PLACÁRDĂ, placarde, s. f. Bucată de carton, de lemn etc. pe care este scrisă o lozincă, o înștiințare etc.; pancartă, placat¹. – Din fr. placard.
PLACÁRDĂ ~e f. Placă de metal (pânză, hârtie, lemn) pe care este scrisă o lozincă sau un anunț; pancartă. /fr. placard
PLACÁRDĂ s.f. Tablă cu lozinci etc. care se poartă la manifestații; pancartă. [ fr. placard].
PLACÁRDĂ s. f. pancartă. ( fr. placard)
PLACÁRDĂ s. v. pancartă.
placárdă s. f., g.-d. art. placárdei, pl. placárde