MONÍST, -Ă, moniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține monismului, privitor la monism. 2. S. m. șif. Adept al monismului. – Din fr. moniste.
MONÍST, -Ă adj. Privitor la monism, propriu monismului. // s.m. și f. Adept al monismului. [ fr. moniste].
MONÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al monismului. ( fr. moniste)
moníst adj. m., s. m., pl. moníști; f. sg. monístă, pl. moníste
MONÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de monism; propriu monismului. /fr. moniste
MONÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al monismului. /fr. moniste