LÂNGĂ

LÂNGĂ

LẤNGĂ prep. 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc) În preajma…, în apropiere de… Acolo lângă fântână, te aștept. 2. (În prep. compuse) De lângă = din preajma…, din apropierea…, din vecinătatea… Pe lângă = a) (introduce un complement indirect) la (cineva); b) (introduce un complement circumstanțial de loc) prin preajma…, prin apropierea…; de-a lungul…; c) (introduce un complement circumstanțial de mod) alături de…, față de…, în comparație cu…; d) (introduce un complement circumstanțial cumulativ) în afară de…, în plus de…; e) (urmat de „că” și precedat de „pe”, cu valoare de conj.) în afară de faptul că…, abstracție făcând… – Lat. longum ad.
LÂNGĂ prep. (exprimă un raport spațial, indicând locul situării unui obiect) Aproape de; alături de. S-au oprit lângă pădure. /lat. longum ad
LÂNGĂ prep. (reg.) drept, (înv.) prejur. (A venit ~ mine.)
lângă prep.
*pe lângă că loc. conjcț.
lîngă prep. – Alături de, aproape de, în apropiere de. – Pe lîngă, aproape de; afară de; în comparație cu. – Mr. (ningă), megl. lăngă, istr. (pringę). Lat. lŏngo (Candrea-Dens., 999; REW 5119; Pascu, I, 111; Candrea). Der. din lat. longum ad (Pușcariu 979; Tiktin; DAR) pare mai puțin probabil, din motive fonetice. Pentru evoluția semantică, cf. it. longo, prov. lonc. – Der. dîngă, prep. (Trans., de aproape de), comp. cu de; p(r)ingă (var. p(r)îngă), prep. (aproape de), comp. cu pe sau pre.
de pe lângă prep.
pe lângă prep.