ISPISÓC, ispisoace, s. n. (Înv.) Hrisov, document vechi. – Din rus. spisok.
ISPISÓC s. v. hrisov.
ispisóc (ispisoáce), s. n. – Document, titlu, țidulă, decret. Din sl. ispisati „a scrie”, cf. rus. spisok „copie” (Cihac, II, 151; Tiktin; DAR).
ispisóc s. n., pl. ispisoáce