IMEDIÁT adv., IMEDIÁT, -Ă, imediați, -te, adj. 1. Adv. Fără întârziere, numaidecât, îndată, acum, acuși, acușica. 2. Adj. Care urmează să se producă fără întârziere; care este de primă necesitate sau urgență; care se află la o distanță foarte mică de cineva sau de ceva. [Pr.: -di-at] – Din fr. immédiat, lat. immediatus.
IMEDIÁT adj. Care se produce fără întârziere; nemijlocit. // adv. Neîntârziat, numaidecât, îndată. [Pron. -di-at. / fr. immédiat, cf. lat.t. immediatus].
IMEDIÁT, -Ă I. adj. care urmează să se producă fără întârziere; nemijlocit; (p. ext.) de primă urgență. II. adv. neîntârziat, numaidecât, îndată. ( fr. immédiat/ement/, lat. immediatus)
IMEDIÁT adv., adj. 1. adv. v. acum. 2. adv. grabnic, iute, îndată, rapid, repede, urgent, (prin Transilv.) pripește. (Vino să vezi ~!) 3. adv. v. curând. 4. adj., adv. v. prompt. 5. adj. v. nemijlocit.
Imediat ≠ mediat
imediát adj. m. (sil. -di-at), pl. imediáți; f. sg. imediátă, pl. imediáte
IMEDIÁT¹ adv. 1) În momentul cel mai apropiat; fără întârziere; neîntârziat. 2) Chiar acum; în acest moment; îndată. [Sil. -di-at] /lat. immediatus, fr. immédiat
IMEDIÁT² ~tă (~ți, ~te) 1) Care precedă sau urmează fără intermediar (în spațiu sau în timp). Răspuns ~. 2) Care are loc fără nici o întârziere; neîntârziat. Ședință ~tă. [Sil. -di-at] /lat. immediatus, fr. immédiate