GRIZARE

GRIZARE

GRIZÁRE, grizări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a (se) griza și rezultatul ei. – V. griza.
GRIZÁRE s.f. (Franțuzism) Acțiunea de a (se) griza și rezultatul ei. [ griza].
grizáre s. f., g.-d. art. grizării; pl. grizări
GRIZÁ, grizez, vb. I. Tranz. și refl. (Livr.) A (se) îmbăta (ușor); a (se) ameți. – Din fr. griser.
A GRIZÁ ~éz tranz. livr. fam. A face să se grizeze. /fr. griser
A SE GRIZÁ mă ~éz intranz. livr. fam. A se îmbăta ușor. /fr. griser
GRIZÁ vb. I. tr., refl. (Franțuzism) A (se) ameți de băutură, a (se) îmbăta. [ fr. griser].
GRIZÁ vb. tr., refl. (fam.) a (se) ameți de băutură, a (se) îmbăta (ușor). ( fr. griser)
GRIZÁ vb. v. ameți, chercheli, îmbăta, turmenta.
grizá vb., ind. prez. 1 sg. grizéz, 3 sg. și pl. grizeáză