GOLOGĂNÍ, gologănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A înșela pe cineva luându-i banii, gologanii. – Din gologan.
gologăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gologănésc, imperf. 3 sg. gologăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. gologăneáscă
A GOLOGĂNÍ ~ésc tranz. rar (persoane) A lipsi de bani (în mod nelegal sau cu forța). /Din gologan