CIUDÁT, -Ă, ciudați, -te, adj. Care iese din comun, care șochează (prin aspect, manifestări, evoluție etc.); curios, straniu, bizar; ciudos (2). – Din bg. čudat „minunat”.CIUDÁT adj. v. neobișnuit.ciudát adj. m., pl. ciudáți; f. sg. ciudátă, pl. ciudátecĭudát, -ă adj. (d. cĭudă
saŭ bg. čudat. V. chisnovat). Straniŭ, curios, bizar. Adv. În mod straniŭ. V. paraxin și șod.CIUDÁT ~tă (~ți, ~te) Care șochează prin felul său de a fi; neobișnuit; straniu; bizar; anapoda. Un om ~. Ornament ~. [Sil. ciu-dat] /bulg. țudat