canáp s.n. (reg.) ață de cânepă.canáp (-pi), s. m. – Frînghie groasă din cînepă. Sb. kanap. În Olt., este dublet de la cînepă. Înainte (sec. XVIII) a circulat cu forma chinap, din tc. kinab care ar putea fi etimonul cuvîntului sb.
canáp n., pl. urĭ (bg. sîrb. kanap, sfoară, d. alb. kanăp, orĭ it. cánapa, cînepă. V. canava). Olt. Sfoară supțire [!] saŭ ață groasă de cînepă (mold. ață rusească). V. canaf.