BLEAȘC interj. Cuvânt care imită zgomotul umbletului prin băltoace. – Onomatopee.
BLEÁȘC interj. (se folosește pentru a imita zgomotul umbletului prin băltoace) Fleașc. /Onomat.
BLEAȘC interj. Cuvânt care imită zgomotul pe care îl face cineva când merge prin băltoace. – Onomatopee.
bleáșc interj.