BIOCÓR s.n. (Biol.) Grupare de plante și de animale în cadrul unui biotop; biocoră; biocenoză. [Var. biohor s.n. / germ. Biochor, cf. gr. bios – viață, chora – loc].
BIOCÓR s. n. 1. delimitare a unei zone în care se întâlnesc aceleași condiții de viață. 2. grupare de plante și de animale în cadrul unui biotop. ( fr. biochor)
biocór

s. n.