BARICADARE

BARICADARE

BARICADARE

BARICADÁRE, baricadări, s. f. Acțiunea de a (se) baricada și rezultatul ei. – V. baricada.
BARICADÁRE s.f. Acțiunea de a (se) baricada și rezultatul ei. [ baricada].
BARICADÁRE, baricadări, s. f. Acțiunea de a (se) baricada și rezultatul ei.
baricadáre s. f., g.-d. art. baricadării; pl. baricadări
BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o intrare, o ieșire, un drum etc.; a bloca. ♦ Refl. A se pune la adăpost (după o baricadă). – Din fr. barricader.
A

BARICADÁ ~éz tranz. (căi de acces) A închide, ridicând o baricadă. ~

o poartă. /fr. barricader
A

SE BARICADÁ mă ~éz intranz. A se adăposti în dosul unei baricade. /fr. barricader
BARICADÁ vb. I. tr., refl. A (se) închide ca o baricadă. [ fr. barricader].
BARICADÁ vb. tr., refl. a (se) închide cu o baricadă. ◊ (p. ext.) a (se) închide ferm, categoric. ( fr. barricader)
BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o ieșire, un drum etc. ♦ Refl. A se pune la adăpost în dosul unei baricade. – Fr. barricader.
baricadá vb., ind. prez. 1 sg. baricadéz, 3 sg. și pl. baricadeáză
baricadéz v. tr. (fr. barricader). Barez pin baricade; a baricada o stradă, o ușă. V. refl. Mă fortific pin baricade. Fig. Mă închid ca să nu văd pe nimenĭ. V. zăstesc.