BALSAMIC

BALSAMIC

BALSAMIC

BALSÁMIC, -Ă, balsamici, -ce, adj. De balsam (1), ca de balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține un balsam. – Din fr. balsamique.
BALSÁMIC, -Ă adj. De balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține balsam (1). [Cf. fr. balsamique].
BALSÁMIC, -Ă adj. de balsam. ◊ care are însușirile balsamului (1). ( fr. balsamique)
BALSÁMIC, -Ă, balsamici, -e, adj. De balsam (1), ca de balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține un balsam. – Fr. balsamique.
BALSÁMIC adj. v. aromat, aromatic, îmbălsămat, îmbătător, înmiresmat, parfumat.
balsámic adj. m., pl. balsámici; f. sg. balsámică, pl. balsámice
balsámic, -ă adj. (d. balsam; fr. balsamique). Care are proprietățile balsamului: virtute balsamică.
BALSÁMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de balsam; propriu balsamului. /fr. balsamique