AUTOTRÓF, -Ă, autotrofi, -e, adj. (Despre organisme vegetale) Care este capabil să transforme substanțele anorganice în elemente organice necesare hranei. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotrophe.
AUTOTRÓF, -Ă adj. (Biol.; despre organisme) Care își produce singur substanțele de care are nevoie. [Pron. a-u-, pl. -fi, -fe. / fr. autotrophe, cf. gr. autos – însuși, trophe – hrană].
AUTOTRÓF, -Ă adj. (despre organisme vegetale) care își produce singur substanțele nutritive necesare. ( fr. autotrophe)
autotróf adj. m. (sil. a-u-to-trof); pl. autotrófi; f. sg. autotrófă, pl. autotrófe
AUTOTRÓF ~ă (~i, ~e) (despre plante și unele bacterii) Care își produce singur substanțele de care are nevoie. [Sil. a-u-to-trof] /fr. autotrophe