AUTOPERSIFLÁRE, autopersiflări, s. f. Faptul de a se autopersifla. [Pr.: a-u-] – V. autopersifla.
AUTOPERSIFLÁRE s.f. Acțiunea de a se autopersifla. [ autopersifla].
AUTOPERSIFLÁ, autopersiflez, vb. I. Refl. A se supune propriei persiflări. [Pr.: a-u-] – Auto1- + persifla.
AUTOPERSIFLÁ vb. I. refl. A se persifla pe sine însuși. [Et. incertă].
AUTOPERSIFLÁ vb. refl. a se lua pe sine în râs, a se ironiza. ( auto1- + persifla)
autopersiflá vb. (sil. a-u-) → persifla