AUTOBIOGRAFÍE, autobiografii, s. f. Expunere orală sau scrisă a vieții unei persoane făcute de ea însăși. Operă literară aparținând genului epic, în care autorul își povestește viața. [Pr.: a-u-to-bi-o-] – Din fr. autobiographie.AUTOBIOGRAFÍE s.f. Biografie a unei persoane, scrisă de ea însăși. Scriere literară în care autorul își povestește viața. [Gen. -iei. / cf. it. autobiografia, fr. autobiographie, rus. avtobiografia gr. autos – însuși, bios – viață, graphein – a scrie].AUTOBIOGRAFÍE s. f. 1. biografie a unei persoane, scrisă de ea însăși. 2. scriere literară în care autorul își povestește viața. ( fr. autobiographie
, rus. avtabiografiia)AUTOBIOGRAFÍE, autobiografii, s. f. Biografie pe care o persoană și-o scrie ea însăși; datele esențiale din viața unei persoane, scrise de ea însăți. Compunere literară (în proză) în care autorul își povestește propria sa viață. [Pr.: a-u-to-bi-o-] – După fr. autobiographie ( gr.).autobiografíe s. f. (sil. a-u-) → grafieautobiografíe f. (auto- și biografie). Biografia ta făcută chear [!] de tine.AUTOBIOGRAFÍE ~i f. 1) Biografie a unei persoane scrisă de ea însăși. 2) Lucrare literară în care autorul își descrie viața. [G.-D. autobiografiei; Sil. a-u-to-bi-o-gra-] /it. autobiografia, fr. autobiographie