ASECÁRE, asecări, s. f. (Rar) Acțiunea de a aseca. – V. aseca.
ASECÁRE s.f. Acțiunea de a aseca; desecare. [ aseca].
ASECÁRE s. f. Operație de îndepărtare a apei infiltrate într-un teren; desecare. – Din a3 + secare. (după fr. assèchement).
ASECÁRE s. v. asanare, desecare, secare.
asecáre s. f., g.-d. art. asecării; pl. asecări
ASECÁ, aséc, vb. I. Tranz. (Rar) A deseca; spec. a evacua apa din puțurile de mină în curs de săpare, din rocile sau substanțele minerale utile etc. – Din seca (după fr. assécher).
ASECÁ vb. I. tr. A îndepărta apele de infiltrație dintr-o porțiune de teren; a deseca. [P.i. aséc. / după fr. assécher].
ASECÁ vb. tr. a îndepărta apele de infiltrație dintr-un teren; a deseca. (după fr. assécher, lat. assicare)
ASECÁ vb. v. asana, deseca, seca.
asecá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. aseácă