ANCOLÁRE, ancolări, s. f. (Rar) Încleiere. – V. ancola.ANCOLÁRE s.f. (franțuzism) Acțiunea de a ancola și rezultatul ei; încleiere; ancolaj. [ ancola].ANCOLÁRE s. v. încleiere.ancoláre s. f., g.-d. art. ancolării; pl. ancolăriANCOLÁ, ancolez, vb. I. Tranz. (Rar) A încleia. – Din fr. encoller.
ANCOLÁ vb. I tr. (franțuzism) A încleia, a impregna cu clei, cu lac. [ fr. encoller].ANCOLÁ vb. tr. a încleia. ( fr. encoller)ANCOLÁ vb. v. încleia.ancolá vb., ind. prez. 3 ancoleáză