ALLÉGRO adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) În tempo vioi; repede. (Substantivat, n.) (Parte dintr-o) compoziție muzicală executată în acest tempo. – Cuv. it.
ALLÉGRO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Repede, vioi, vesel. ◊ Piu allegro = mai repede. // s.n. Arie executată în acest tempo. Mișcare obișnuită a primei părți dintr-o sonată. [ it. allegro].
ALLÉGRO I. adv. (muz.) repede, vioi, vesel. II. s. n. parte a unei sonate, simfonii în acest tempo. ( it. allegro)
ALLÉGRO adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) În tempo vioi; repede. (Substantivat, n.) (Parte dintr-o) compoziție muzicală executată în acest tempo. – It. allegro.
allégro (it.) (-le-gro) adv., s. n.; abr. All{o}
ALLÉGRO adv. (MUZ.) repede.
allégro adv. (sil. -gro)
allégro adv. (cuv. it.). Muz. Vioĭ, vesel. S. n. Pasagiŭ cîntat cu veselie: un allegro.
ALLÉGRO¹ adv. muz. Repede, vioi. [Sil. al-le-gro] /Cuv. it
ALLÉGRO² n. Arie în tempo vioi. [Sil. al-le-gro] /Cuv. it.
allégro assái (it.) (-le-gro, -sai) loc. adv.
allégro ma non tróppo (it.) (-le-gro) loc. adv.