ALEGÓRIC, -Ă, alegorici, -ce, adj. Caracteristic alegoriei, care reprezintă o alegorie; exprimat în pilde. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă, pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează în anumite zile de sărbătoare. – Din fr. allégorique, lat. allegoricus.
ALEGÓRIC, -Ă adj. De alegorie, cu sens ascuns; exprimat în pilde. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează la anumite sărbători. [ fr. allégorique].
ALEGÓRIC, -Ă adj. caracteristic alegoriei. car ~ = vehicul amenajat cu o platformă reprezentând o scenă simbolică și cu care se defilează la anumite sărbători. ( fr. allégorique, lat. allegoricus)
ALEGÓRIC, -Ă, alegorici, -e, adj. Caracteristic alegoriei; exprimat în pilde. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă, pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează în anumite zile de sărbătoare. – Fr. allégorique (lat. lit. allegoricus).
ALEGÓRIC adj. simbolic. (O imagine ~.)
alegóric adj. m., pl. alegórici; f. sg. alegórică, pl. alegórice
alegóric, -ă adj. (vgr. allegorikós). Ret. Relativ la alegorie. Adv. În mod alegoric.
ALEGÓRIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de alegorie; propriu alegoriei. Scriere ~că. ◊ Car ~ vehicul prevăzut cu o platformă pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează la unele sărbători. /fr. allégorique, lat. allegoricus