ALBINÉȚ, -EÁȚĂ, albineți, -e, adj. s. m. 1. Adj. (Reg.) Blond, bălai, albeț. 2. S. m. (Pop.) Numele unui varietăți de grâu din Banat. – Alb + suf. -ineț.
ALBINÉȚ2, -EÁȚĂ, albineți, -e, adj. (Reg.) Blond, bălai. – Din alb2 + suf. -in-eț.
ALBINÉȚ1 s. m. (Pop.) Numele unui varietăți de grâu din Banat. – Din alb2 + suf. -in-eț.
albinéț adj. m., s. m., pl. albinéți; f. sg. albineáță, pl. albinéțe
albinéț, -eáță adj., pl. f. ețe (d. alb cu crementu și sufixu in-eț). Mold. Trans. Alb la față (indiferent de culoarea păruluĭ).