ALBĂSTREÁLĂ s. f. 1. Albastru, albăstrime. 2. Substanță de culoare albastră-indigo, care are proprietatea de a descompune culoarea galbenă și care se folosește în gospodărie și în industrie pentru accentuarea albului unor obiecte. – Albăstri + suf. -eală.
ALBĂSTREÁLĂ s. f. 1. Albastru, albăstrime. 2. Substanță de culoare albastră-indigo, care are proprietatea de a descompune culoarea galbenă; se folosește în gospodărie și în industrie pentru accentuarea albului unor obiecte. – Din albăstri + suf. -eală.
ALBĂSTREÁLĂ s. 1. v. ultramarin. 2. scrobeală albastră. (~ pentru rufe.)
albăstreálă s. f., g.-d. art. albăstrélii; pl. albăstréli
albăstreálă f., pl. elĭ. Coloare [!] albastră: albăstreala măriĭ. V. sineală.
ALBĂSTREÁLĂ ~éli f. Substanță de culoare albastră, folosită pentru a da o nuanță sinilie unor obiecte (lenjerie, var etc.); sineală. [G.-D. albăstrelii] /a albăstri + suf. ~eală