AJUTORÁRE, ajutorări, s. f. Acțiunea de a (se) ajutora și rezultatul ei. – V. ajutora.
AJUTORÁRE, ajutorări, s. f. Acțiunea de a (se) ajutora și rezultatul ei; ajutor, sprijin.
AJUTORÁRE s. v. ajutare.
ajutoráre s. f., g.-d. art. ajutorării; pl. ajutorări
AJUTORÁ, ajutorez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) ajuta, a (se) sprijini (din punct de vedere material). [Var.: ajutorí vb. IV] – Din ajutor.
AJUTORÁ, ajutorez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) ajuta, a (se) sprijini (din punct de vedere material). [Var.: ajutorí vb. IV] – Din ajutor.
AJUTORÁ vb. v. ajuta.
ajutorá vb., ind. prez. 1 sg. ajutoréz, 3 sg. și pl. ajutoreáză
ajutoréz și (vechĭ) -résc v. tr. (d. ajutor). Rar. Ajut. Protejez.