AJURÁT, -Ă, ajurați, -te, adj. Care are ajur, împodobit cu ajur. – V. ajura.
ajurát, -ă adj. (fr. ajouré). Cu ajururĭ, cu ceabace: batistă ajurată.
AJURÁ, ajurez, vb. I. Tranz. A face ajur. – Din fr. ajourer.
A AJURÁ ~éz tranz. A ornamenta cu un ajur. /fr. ajourer
AJURÁ vb. I. tr. A face un ajur. [ fr. ajourer].
AJURÁ vb. tr. a executa un ajur. ( fr. ajourer)
AJURÁ, ajurez, vb. I. Tranz. A face ajur. – Fr. ajourer.
ajurá vb., ind. prez. 1 sg. ajuréz, 3 sg. și pl. ajureáză