AJUNÁ, ajunez, vb. I. Intranz. 1. (În practicile religioase) A nu mânca nimic, a ține post complet. 2. Fig. A răbda de foame. – Lat. *adjunare.
AJUNÁ, ajunez, vb. I. Intranz. (În practicile religioase) A ține post complet. Fig. A răbda de foame. – Lat. *adjunare.
AJUNÁ vb. v. posti.
ajuná vb., ind. prez. 1 sg. ajunéz, 3 sg. și pl. ajuneáză
A AJUNÁ ~éz intranz. 1) rel. A ține post complet; a se abține cu totul de la mâncare. ~ vinerea. 2) A îndura foame; a nu mânca nimic. /lat. adjunare
2) ajún și -éz v. intr. (a 4 și lat. ajúno îld. ejúno și jejúno, -áre, id. V. dejun). Postesc de tot, nu mănînc de loc: bătrîna ajună (Agrb. Înt. 115).