AGRÍCOL, -Ă, agricoli, -e, adj. 1. Care ține de agricultură, care se referă la agricultură; folosit în agricultură. ◊ An agricol = perioadă de timp cuprinsă între începutul muncilor agricole de toamnă, care privesc recolta anului următor, și strângerea recoltei din anul în curs. 2. (Despre oameni) Care se ocupă cu agricultura. 3. (Despre o regiune, o țară) Care își sprijină economia în special pe agricultură; agrar. – Din fr. agricole.
AGRÍCOL, -Ă adj. 1. Referitor la agricultură. Întrebuințat în agricultură; obținut în agricultură. 2. Care se ocupă cu agricultura. 3. (Despre o regiune, o țară) Care își sprijină economia în special pe agricultură; agrar. [ fr. agricole, cf. lat. agricola].
AGRÍCOL, -Ă adj. 1. referitor la agricultură; folosit în agricultură; obținut în agricultură. 2. agrar. ( fr. agricole)
AGRÍCOL, -Ă, agricoli, -e, adj. 1. Care ține de agricultură, care se referă la agricultură; folosit în agricultură. ◊ Campanie agricolă = perioadă de intensificare a muncilor agricole legată de un anumit anotimp. Inventar agricol = totalitatea uneltelor întrebuințate la muncile agricole. 2. (Despre oameni) Care se ocupă cu agricultura. Mecanic agricol. 3. (Despre o regiune, o țară) Care își sprijină economia în special pe agricultură. – Fr. agricole.
AGRÍCOL adj. agrar, (rar) agrarian, plugăresc. (Munci ~.)
agrícol adj. m. (sil. -gri-), pl. agrícoli; f. sg. agrícolă, pl. agrícole
agrícol, -ă adj. (lat. agricola, agricultor, de la ager, ogor, și cólere, a cultiva). Care se ocupă cu agricultura: popor agricol. Relativ la agricultură: mașinĭ agricole. V. georgic.
AGRÍCOL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de agricultură; care se folosește în agricultură. Lucrări ~e. Tehnică ~ă. 2) Care se ocupă cu agricultura. Muncitor ~. 3) (despre o regiune sau o țară) În care predomină agricultura; agrar. /fr. agricole
SECTORUL AGRICOL ILFOV v. Ilfov (2).