AGREMENTARE

AGREMENTARE

AGREMENTARE

AGREMENTÁRE, agrementări s. f. Acțiunea de a agrementa. – V. agrementa.
AGREMENTÁRE, agrementări s. f. Acțiunea de a agrementa. – V. agrementa.
AGREMENTÁRE s.f. Acțiunea de a agrementa. [ agrementa].
agrementáre s. f., g.-d. art. agrementării; pl. agrementări
AGREMENTÁ, agrementez, vb. I. Tranz. (Rar) A da culoare, relief, a înfrumuseța (prin adăugarea unei podoabe); a împodobi. – Din fr. agrémenter.
A AGREMENTÁ ~éz tranz. A face mai agreabil, mai plăcut (prin adăugarea unor accesorii). /fr. agrémenter
AGREMENTÁ vb. I. tr. (Rar) A da culoare, relief, a înfrumuseța prin adăugarea unui accesoriu plăcut. [ fr. agrémenter].
AGREMENTÁ vb. tr. a da culoare, a înfrumuseța prin adăugarea unui accesoriu plăcut. ( fr. agrémenter)
AGREMENTÁ, agrementez, vb. I. Tranz. (Rar) A da culoare, relief, a înfrumuseța (prin adăugarea unei podoabe). – Fr. agrémenter.
AGREMENTÁ vb. v. împodobi, înfrumuseța, orna.
agrementá vb. (sil. -gre-), ind. prez. 1 sg. agrementéz, 3 sg. și pl. agrementeáză