AGRAVÁRE, agravări, s. f. Faptul de a (se) agrava; înrăutățire. – V. agrava.AGRAVÁRE s.f. Faptul de a (se) agrava; înrăutățire. [ agrava].AGRAVÁRE, agravări, s. f. Faptul de a (se) agrava; înrăutățire.AGRAVÁRE s. 1. înrăire, înrăutățire, (livr.) acutizare, (fig.) deteriorare. (~ stării bolnavului.) 2. v. înrăutățire.Agravare ≠ îmbunătățireagraváre s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. agravării; pl. agravăriAGRAVÁ, agravez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) face mai grav, a (se) înrăutăți. – Din fr. aggraver, lat. aggravare.A AGRAVÁ ~éz tranz. A face să se agraveze; a înrăutăți; a complica; a înăspri. ~ situația. /fr. aggraver, lat. aggravareA SE AGRAVÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A deveni mai grav, mai dificil; a se înrăutăți; a se complica; a se înăspri. Boala se ~ează. /fr. aggraver, lat. aggravareAGRAVÁ vb. I. tr., refl. A (se) înrăutăți. [P.i. -vez. / fr. aggraver, cf. lat., it. aggravare
].AGRAVÁ vb. refl., tr. a (se) înrăutăți. ◊ a (se) amplifica. ( fr. /s’/aggraver, lat. aggravare)AGRAVÁ, agravez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) face mai grav, a (se) înrăutăți. – Fr. aggraver (lat. lit. aggravare).AGRAVÁ vb. 1. a (se) înrăi, a (se) înrăutăți, (livr.) a (se) acutiza, (grecism înv.) a (se) prohorisi, (fig.) a (se) deteriora. (Boala i s-a ~.) 2. v. adânci. 3. a (se) îngreuia, a (se) înrăutăți. (Situația infractorului s-a ~.)A (se) agrava ≠ a (se) ameliora, a (se) îmbunătățiA agrava ≠ a ameliora, a îmbunătățiA se agrava ≠ a (se) ameliora, a se îmbunătăți, a se dezagregaagravá vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg. agravéz, 3 sg. și pl. agraveázăagravéz, a -á v. tr. (lat. ággravo, -áre; fr. aggraver). Fac maĭ grav: agravez greșelile. Măresc, îngreuĭez: agravez impozitele. V. refl. Boala s’ a agravat.