AGITAȚIÚNE s. f. v. agitație.
AGITAȚIÚNE s.f. v. agitație.
AGITAȚIÚNE s. f. v. agitație².
agitațiúne f. (lat. agitatio, -ónis). Mișcare prelungită și neregulată: agitațiunea măriĭ. Fig. Neliniște de suflet. Turburare: agitațiunea spiritelor. – Și -áție și -áre.