AGÉSTRU, agestre, s. n. Con de dejecție. – Din fr. agestre.
AGÉSTRU s.n. Con de dejecție. [Cf. fr. agestre, lat. agester].
AGÉSTRU s. n. con de dejecție. ( fr. agestre)
AGÉSTRU s. v. con de dejecție.
agést și -éstru n., pl. e și urĭ, lat. aggestus, grămădire, aggestum, întărire, d. ad, la, și gérere, gestum, a purta, a duce). Nord. Aluviune de buștenĭ, vreascurĭ, nomol [!] și petre [!].