AGASÁRE, agasări, s. f. Acțiunea de a agasa și rezultatul ei. – V. agasa.AGASÁRE s.f. Acțiunea de a agasa. [ agasa].AGASÁRE s. v. enervare.agasáre s. f., g.-d. art. agasării; pl. agasăriAGASÁ, agasez vb. I. Tranz. A irita, a enerva, a plictisi cu insistențele; a exaspera. – Din fr. agacer.A AGASÁ ~éz tranz. livr. (persoane) A irita în mod intenționat, îndemnând la acțiuni dușmănoase; a zădărî; a întărâta; a incita; a stârni; a hărțui; a instiga; a provoca; a ațâța. /fr. agacerAGASÁ vb. I. tr. A enerva, a irita, a ațâța; a plictisi. [ fr. agacer].AGASÁ vb. tr. a enerva, a irita, a exaspera. ( fr. agacer)AGASÁ, agasez vb. I. Tranz. A irita, a enerva. – Fr.
agacer.AGASÁ vb. v. enerva.A agasa ≠ a calmaagasá (agaséz, agasát), vb. – A deranja, a incomoda, a stînjeni. – Fr. agacer. – Der. agasant, adj.agasá vb., ind. prez. 1 sg. agaséz, 3 sg. și pl. agaseázăagaséz v. tr. (fr. agaçer). Barb. Plictisesc enervînd. V. strepezesc.