AERAT

AERAT

AERÁT, -Ă, aerați, -e, adj. 1. (Despre lichide, materiale granuloase etc.) Tratat prin introducere de aer1 (1). 2. (Despre cereale) Răcit prin introducere de aer1 (1) sub presiune sau prin vânturare cu lopeți. 3. (Livr.) (Despre texte) Care are o structură simplă; clar, limpede. 4. (Despre pagini scrise) Cu literele și rândurile spațiate; cu mult spațiu alb. [Pr.: a-e-] – V. aera.
AERÁT, -Ă adj. 1. (Despre lichide, materiale granuloase etc.) Tratat prin introducere de aer. 2. (Despre cereale) Răcit cu ajutorul aerului, prin vânturare etc. 3. (Despre pagini) Spațiat. [ aera].
AERÁT, -Ă adj. 1. tratat prin introducere de aer. 2. (despre cereale) răcit cu ajutorul aerului, prin vânturare etc. 3. (despre un text) cu o structură simplă; (despre pagini) spațial. ( aera)
AERÁT, -Ă, aerați, -te, adj. 1. (Despre lichide, materiale granuloase etc.) Tratat prin introducerea de aer. 2. (Despre cereale) Răcit prin introducere de aer sub presiune sau prin vânturare cu lopeți. – V. aera.
aerát adj. m., pl. aeráți; f. aerátă, pl. aeráte
aerát adj. m., pl. aeráți; f. sg. aerátă, pl. aeráte
AERÁ, aerez, vb. I. Tranz. 1. A introduce aer1 (1) în masa unui lichid, a unui material granulos sau care este în formă de pastă fluidă. 2. A răci cerealele dintr-un siloz prin introducerea de aer1 (1) sub presiune sau prin vânturare cu lopeți. – Din fr. aérer.
AERÁ, aerez, vb. I. Tranz. 1. A introduce aer1 (1) în masa unui lichid, a unui material grunjos sau care este în formă de pastă fluidă. 2. A răci materialele dintr-un siloz prin introducerea de aer1 (1) sub presiune sau prin vânturare cu lopeți. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérer.
A AERÁ ~éz tranz. (lichide sau materiale granulare) A trata cu aer (pentru a îmbunătăți callitatea sau pentru a păstra). [Sil. a-e-ra] /fr. aérer
AERÁT ~ă (~i, ~e) 1) (despre lichide, materiale granuloase etc.) Care este tratat prin introducere de aer. 2) (despre pagini scrise) Care are spațiu alb. /v. a aera
AERÁ vb. I. 1. tr. A aerisi. A zvânta, a expune la soare și la aer (lucruri, haine etc.). 2. refl. (rar) A-și face vânt. [ fr. aérer].
AERÁ vb. tr. 1. a introduce aer proaspăt într-un loc închis; a aerisi. 2. a expune la soare și la aer (lucruri, haine). ( fr. aérer)
AERÁ, aerez, vb. I. Tranz. 1. A introduce aer în masa unui lichid, a unui material granulos sau care e în formă de pastă fluidă. 2. A răci cerealele dintr-un siloz prin introducerea de aer sub presiune sau prin vânturare cu lopeți. – Fr. aérer.
aerá vb., ind. prez. 1 sg. aeréz, 3 sg. și pl. aeréază
aeréz v. tr. (fr. aérer). Aerisesc.
aerisésc v. tr. (ngr. aerizo, aor. aérisa). Primenesc aeru: a aerisi o odaĭe. Expun la aer, zvîntez: a aerisi haĭnele. – Și aerez.